Astazi, cu ocazia sarbatoririi Sf. Arhangheli Mihail si Gavril, m-am gandit sa mai scriu si pe aici.:)
Voi scrie cateva randuri in care imi voi exprima “supararile” si “bucuriile”, care constau in faptul ca decat o singura colega si-a amintit sa-mi ureze “la multi ani!”.
Sincer, nu asta m-a deranjat cel mai mult, ci simplul fapt ca absolut nici unuia nu i-a dat prin gand sa ma sune si sa-mi ureze “la multi ani!”.
Nu intelegeti gresit, ca nu sunt avida dupa prea multa atentie sau alte chestii similare. Nicidecum!Doar ca ma gandeam ca acest “mic” detaliu nu va trece neobservat.
In fine, asta e! Se pare ca aici “interesul poarta fesul”, dupa cum spune o veche vorba din popor…
Ziua de astazi a fost una speciala, deoarece am petrecut acolo unde omul se simte cel mai bine: in familie.
Desi eu speram la altceva, a fost foarte bine si asa! Am petrecut alaturi de cele mai speciale persoane din viata mea, si asta cred ca este cel mai important lucru dintre toate!
Una peste alta, a fost relativ ok. Se putea si mai bine, dar asta e!
Nimeni nu le poate avea pe toate!😀
Voi incheia aceasta zi, care s-a metamorfozat brusc de la o zi obisnuita la una speciala, marturisindu-va ca, desi nu am avut parte de o “petrecere de zile mari”, eu m-am simtit speciala.
“Noapte Buna”!

Posted in Uncategorized | Leave a comment

O poveste reala de viata

Buna tuturor!
Astazi.. m-am hotarat sa reincep sa scriu, dupa o lunga discutie cu un foarte bun prieten.
Bine, sa nu va ganditi ca am vorbit cine stie ce chestie atat de neinsemnata.
Am vorbit de fapt despre facultate,ce se in
tampla acolo si mi-a dat unele indicatii. Si mi-a redat “forta” de a continua.
Plus de asta, cel cu care am vorbit, il consider unul dintre cei cu care pot fi sincera suta la suta, deoarece sunt convinsa ca nu ma va judeca. Eventual ma poate doar corecta, spunandu-mi unde mai trebuie sa ma mai uit din nou, pentru a ma putea corecta singura.
Sincer, nu stiu ce m-as face fara el, pentru ca este o persoana deosebit de sensibila, cu simtul umorului, bine- crescut si inteligent. Si este acolo pentru mine atunci cand toti fug sigura ca nu m-ar lasa la greu.:)
A! Si inca ceva: ma tot indeamna sa scriu (poate ii place stilul meu si imi vede un viitor stralucit in aceasta directie.
Sa incep sa va povestesc despre cea mai fericita zi din viata mea: aceea in care am redeschis ochii, dupa o lunga perioada de inconstienta…
Poate va plictiseste aceasta istorisire cam…urata din viata mea petrecuta pe acest pamant, dar eu o consider ” o noua sansa la viata”.
De ce? Poate pentru ca, atunci cand “minunea” s-a intamplat, eram doar o persoana aproape perfecta.
De ce spun “aproape perfecta”?
Pentru ca, pe acest Pamant nu cred ca mai exista cineva (mai) perfect decat Dumnezeu. Si, bineinteles, alaturi de sfintii sai Apostoli…
Dar hai sa nu deviem de la subiect.
Cum spuneam, aceasta lunga discutie mi-a dat un motiv in plus sa scriu, stiind ca cineva(in afara de mama) va avea bunavointa si rabdarea necesara sa citeasca toate ideile mele.
Sper ca ideile va vor atinge macar o pagina, daca nu o fila, din lunga voastra istorie personala…:)
Voi incepe aceasta istorisire aratandu-va macar o parte din “povestea vietii meoare tle”.
Ea incepe candva, demult, acum aprox. 20 de ani intr-un spital din Bucuresti.
Voi sari peste detaliile plictisitoare legate de toata istoria mea, pentru ca nu o consider un subi4ect prea interesant.
Voi sari direct la faza in care am inceput sa scriu pentru prima data…
Cred ca am inceput undeva prin clasa a 7-a, cand dna profesoara de romana a vazut ce talent deosebit zacea in mine, cand, intr-o zi, i-am dat cateva versuri mazgalite de mine prin pauze.
Si, in mod miraculos, i-au placut atat de mult incat, intr-o zi m-a intrebat daca nu vreau sa mi le trimita la un concurs de creatie literara…
Eu am acceptat si, surpriza! Mazgalelile mele au fost chiar premiate!
Asta m-a motivat sa scriu in continuare…Si nu fara folos!Lucrarile mele chiar au fost prememiate cu diverse premii-1, 2, 3,mentiuni, premii speciale, etc.
Din pacate, nu la mult timp dupa aceea, soarta mi-a fost potrivnica (in sensul ca am suferit un accident grav, din care, din fericire, am scapat cu bine!:) )
Perioada de recuperare post-operatorie a fost relativ scurta, fiind ajutata si de faptul ca am facut sport mare parte din viata.
In prezent, sunt studenta la Universitatea din Bucuresti, la facultatea de litere, specializarea SID.
Nu m-am gandit ce voi face mai departe, dar nu cred ca mi-ar displacea o cariera “in lumea cartilor”, ci dimpotriva!
Acum iar am vise marete si sper ca nu va mai exista niciun motiv pentru impiedicarea indeplinirii acestui vis frumos.
Pana una-alta, eu ma voi concentra pe ce este cel mai important: SANATATEA MEA. Dupa aceea, consider ca voi avea timp si de restul…😉

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Un Alt Set De Ganduri…

Acum stau si ma gandesc…si ma tot gandesc…pana ce risc sa ma pierd in abisul gandirii mele, care e plina pana la refuz de un amalgam de ganduri.
De ce spun asta? Poate pentru ca am fost dezamagita de persoane dragi mie…Dar asta nu mai are nicio relevanta acum, cand tot ceea ce era de spus s-a zis cu o neinduratoare sinceritate…(sau cel putin toate astea s-au intamplat interiorul gandirii mele, atat de naive si pline de “bunatate excesiva”).
In orice caz, eu mi-as dori sa-mi schimb acest fel de a fi. Pacat insa ca e prea tarziu…
Ce mi-as dori sa am si eu un umar pe care sa-mi vars lacrimile amare, incarcate de-atatea ganduri negative…Dar, din pacate, acest “umar” este foarte greu , ba chiar imposibil de gasit.😦
Dar toate astea se petrec doar in interiorul mintii mele, care este si-asa “bombardata” din toate partile de inamici invizibili, unii care nu stau sa te intrebe ce si daca vrei sa faci acel lucru…:(
Sper ca urmatoarea mea postare aici sa fie plina de aerul proaspat al unei frumoase zile de vara, in carre toata lumea sa se simta ca-n rai.
Pana data viitoare, va las doar ganduri bune.:)

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Reverie!!! :)

Imi amintesc de prima zi in care am deschis ochii, dupa o lunga perioada de tristete si lacrimi care s-au varsat in jurul meu..
Vedeam in jurul meu cativa oameni care aveau doar zambete pe chipul lor brazdat de lacrimi amare, fiind ingroziti probabil de faptul ca nu ma voi mai trezi niciodata….
Insa, cu ajutorul medicilor si a Celui-De-Sus, a fost posibila aceasta minune…
Din prima clipa de cand am deschis ochii, am fost convinsa in adancul meu ca cineva acolo sus ma iubeste si vrea sa-mi continui drumul prin aceasta lume brazdata doar de lacrimi si clipe greu de indurat.
Insa eu am mi-am continuat drumul spre mai bine, lasand in urma toate lucrurile care m-au ranit in trecut.
Ideea principala este sa privesti tot inainte, lasand in urma toate momentele greu de indurat.
In prezent, eu imi continui unul dintre visele pe care le-am avut in copilarie, si anume sa fiu inconjurata de carti…
Si in aceasta “lume a cartilor” am descoperit ca am chiar tot ce-mi trebuie, deoarece, ele iti sunt un prieten loial, tacut si fidel.
Ce mi-as dori mai mult decat sa fiu inconjurata de carti si de cunostinte noi, care te insotesc la fiecare pas pe care il faci? Va spun eu, nimic!
Fiecare zi pe care o petrec departe de aceste comori nebanuite, care iti lumineaza efectiv calea, este un adevarat calvar!
Prin urmare, faptul ca “m-am trezit din nou”, a fost un mare pas inainte, pentru ca mi-a redeschis apetitul de a scrie!
In incheiere, vreau sa va urez o seara cat mai placuta, brazdata doar de intamplari cu un final fericit!!!

Love,
JustBeHappy:)

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Cele 2 cuvinte

Stiati ca exista 2 cuvinte simple, dar care, daca sunt rostite la orice ora din zi sau din noapte, iti induc inevitabil o stare de bine, dandu-ti forta necesara sa mergi mai departe, infruntand orice obstacol pe care-l poti intalni la fiecare pas?
Nu voi trisa spunandu-va aceste 2 cuvinte, pentru ca…. sa spunem ca nu ar fi potrivit sa auziti “aceste 2 cuvinte magice” de la mine…Consider ca sunt alte persoane mult mai in masura decat mine sa le rosteasca.
Hai sa nu fiu o persoana chiar atat de indezirabila, si sa va dau nici macar un mic indiciu: este format din 8 litere si reprezinta un sentiment foarte placut dintre 2 persoane.
Restul, va las pe voi sa-l descoperiti. Nu vreau sa stric toata surpriza…
Cand reusiti sa “dezlegati” acest mic mister, as dori sa imi dati si mie de veste…
Mai bine ma opresc aici, pentru ca nu vreau sa stric toata surpriza spunandu-va mai mult decat trebuie(de obicei am acest prost obicei).
Va urez o seara placuta si nu uitati sa oferiti zambete tuturor celor la care tineti.
O seara cat mai placuta si nu uitati sa oferiti zambete calde oricui.:)

Posted in Uncategorized | 2 Comments

Amintiri…

Ai fost si esti o vraja,mister de nepatruns,
Formule,combinatii, cu un final ascuns.
Pierduta-n spatiu si-n gandire,
Acuma, totu-i amintire.

Care-a fost candva, demult,
Doar un vis ce-l mai ascult
Cu-ngaduinta si cu dor,
Precum apa de izvor.

Ce ne da numai lumina,
Si-o fata ce mai suspina…
Dup-al ei print fermecat,
Care…s-a evaporat…

Reveni-va el candva,
Cu flori, regrete si suspine,
Si spunand ca cineva,
Isi va aminti de tine…

De dragostea ce ti-o va da…
Pacat insa c-acest vis,
Risipi-va in abis,
Fara nici un compromis.

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Intors acasa dupa cateva zile petrecute la tara,

Intors acasa dupa cateva zile petrecute la tara, cu familia si cu cei apropiati mie.

Ce impresii as putea avea?Va spun eu, una buna,deoarece am avut si eu ocazia sa ma mai odihnesc dupa aproape un an de stres continuu si sa sarbatoresc Sfintele sarbatori Pascale alaturi de cei dragi.

Bine, eu si exagerez putin(mai mult uneori).

In orice caz, am avut ocazia sa ma relaxez si eu putin, dar sunt constienta ca greul de-abea acum incepe, dar nu-mi fac griji.Totul o sa treaca si voi iesi cu capul ridicat din aceasta “batalie”.

Aside | Posted on by | Leave a comment